Era o tranzacție.
— Și voi? a întrebat încet. Cât de des m-ați vizita acolo?
Cei doi au evitat privirea lui.
Răspunsul era evident.
Bătrânul a rămas câteva clipe tăcut.
Apoi s-a ridicat încet.
A intrat în casă.
Și s-a întors cu un dosar.
L-a așezat lângă mapa copiilor.
— Înainte să semnez ceva, cred că trebuie să vedeți și voi un document.
Fiul a ridicat sprâncenele.
Nea Vasile a deschis dosarul.
— Acum două luni am fost la notar.
Pentru prima dată, cei doi au devenit atenți.
— La notar?
— Da.
— Pentru ce?
Bătrânul și-a ridicat privirea.
— Pentru testament.
Liniște.
Fiica a zâmbit.
— Ei bine, asta simplifică lucrurile.
