Ai vrut să faci lucrurile după cum ai crezut tu.
Și ai fost la un pas să ne pui copilul în pericol.
Andrei s-a ridicat.
Pentru prima dată în viața lui nu și-a mai apărat mama.
— De astăzi nu mai ai cheia apartamentului nostru.
Și până când noi vom decide altfel, nu vei mai veni la nepotul tău.
Elena a rămas în prag, cu lacrimile șiroindu-i pe obraji.
Niciunul dintre noi nu s-a întors.
În seara aceea, Andrei a schimbat yala apartamentului.
Apoi a venit în camera copilului.
L-a privit mult timp dormind.
— Iartă-mă, Maria…
Ar fi trebuit să te cred de la început.
I-am strâns mâna.
— Acum nu mai contează cine a avut dreptate.
Contează doar că el este bine.
În liniștea aceea am înțeles amândoi un lucru.
Uneori, instinctul unei mame valorează mai mult decât toate sfaturile celor care spun că „au crescut deja copii”. Iar din ziua aceea, nimeni n-a mai luat vreo hotărâre pentru fiul nostru fără acordul nostru.
