Gabriel s-a întors imediat.
Când m-a văzut, a încremenit.
Fața i s-a albit.
— Andreea…
N-a mai apucat să spună nimic.
Am intrat încet în salon.
— Cine sunt oamenii aceștia?
Vocea îmi tremura.
Gabriel și-a trecut mâna prin păr.
Nu găsea cuvintele.
Femeia din scaunul cu rotile a fost cea care a rupt tăcerea.
— Dumneavoastră sunteți soția lui?
Am dat din cap.
Ea a zâmbit slab.
— Atunci cred că este timpul să aflați cât de mult înseamnă omul acesta pentru noi.
M-am apropiat fără să spun nimic.
Băiețelul mă privea curios.
Ținea strâns mâna lui Gabriel.
— Eu sunt Matei, spuse el.
I-am zâmbit.
— Îmi pare bine, Matei.
Femeia își umezi buzele înainte să continue.
— Mă numesc Oana.
Acum doi ani am fost implicată într-un accident rutier.
Soțul meu a murit pe loc.
Eu am rămas paralizată.
