In fiecare an, de Sfânta Maria, soacra mea venea cu toată familia la grătar, fără să aducă nici măcar o pâine. Anul acesta însă i-am pregătit o surpriză pe care n-o va uita prea curând…

Mariana mă privi câteva secunde fără să spună nimic.

Apoi izbucni în râs.

— Ana, iar ai emoții? Ce-i în plicurile alea?

Am început să le împart.

Unul pentru Mariana.

Unul pentru fiecare dintre fiicele ei.

Unul pentru fiecare ginere.

Toți le priveau curioși.

— Hai, deschideți-le.

Mariana fu prima.

Scoase o coală de hârtie.

La început zâmbea.

După câteva secunde, zâmbetul îi dispăru.

Pe foaie scria simplu:

„Grătar în familie – contribuția fiecăruia.”

Mai jos era o listă:

Familia Mariana – băuturi și desert.
Familia Ioana – mici și pâine.
Familia Elena – ceafă și cârnați.
Familia Mihai și Ana – salate, garnituri, curtea, grătarul și băuturile pentru copii.