Partea 2 – Continuarea 
Am rămas câteva clipe cu telefonul la ureche.
Îl vedeam în minte.
În mijlocul pășunii, nemișcat, cu capul întors spre drumul pe care plecase camionul.
Un cal nu înțelege ce înseamnă să fie vândut.
Înțelege doar că omul lui a plecat.
— Nu-l forța, am spus încet. Vin după el.
Nu mai aveam nici cal, nici căruță.
M-am dus la vecinul meu, Ilie, și l-am rugat să-mi împrumute iapa și căruța pentru o zi.
Nu m-a întrebat nimic.
S-a uitat doar la mine și a spus:
— Du-te și adu-l acasă.
Drumul până în satul de peste deal a fost lung.
Când am ajuns, l-am zărit de departe.
Era exact unde îmi spusese omul.
Singur.\
