Amintirile.
Viața lor.
Totul părea fals.
A făcut câțiva pași înainte.
Și-a desfăcut șorțul.
L-a lăsat să cadă pe podea.
Bianca a ridicat privirea prima.
Fața i s-a albit instantaneu.
Andrei s-a întors.
Paharul i-a scăpat din mână.
— Ana…
Niciodată nu îl văzuse atât de speriat.
— Ana, pot explica…
— Nu.
Vocea ei era calmă.
Mult prea calmă.
— Nu mai ai nimic de explicat.
Bianca s-a ridicat brusc.
— Eu…
— Taci, a spus Ana.
Femeia a amuțit.
Andrei a făcut un pas înainte.
— Ascultă-mă.
— Te-am ascultat zece ani.
