— Noua mea viață.
Doina mi-a smuls aproape dosarul din mână.
— Tu nu poți face asta!
— Ba da.
— Mihai a muncit pentru firma asta!
Am privit-o liniștită.
— A muncit. Dar firma este a mea.
Casa este în mare parte a mea.
Conturile firmei sunt blocate până la finalizarea procedurilor.
Iar de mâine altcineva îi preia atribuțiile.
Mihai mă privea de parcă nu mă mai văzuse niciodată.
— Pentru… o vacanță faci toate astea?
Am clătinat încet din cap.
— Nu.
Pentru că, atunci când aveam cea mai mare nevoie de soțul meu, el a ales plaja.
Pentru că mama ta a decis că o vacanță este mai importantă decât operația mea.
Și pentru că tu ai fost de acord.
S-a apropiat un pas.
— Alina… putem vorbi…
— Am încercat înainte de operație.
Acum vorbești cu avocatul meu.
O săptămână mai târziu, actele de divorț erau deja pe rol.
Mihai m-a sunat de zeci de ori.
Mi-a trimis flori.
Scrisori.
