— Doamnă, sunt prețurile pieței.
— Serios?
Ioana le arătă o ofertă.
— Atunci de ce aici costă aproape dublu?
Nimeni nu răspunse.
În următoarea oră, Ioana puse întrebări.
Multe întrebări.
Foarte multe.
Iar răspunsurile începură să se încurce.
Constructorii scăzură prețurile.
Renunțară la unele taxe.
Schimbară termenii contractului.
Iar geanta cu bani dispăru de pe masă aproape la fel de repede cum apăruse.
La final, noua ofertă era cu mii de lei mai mică.
Ileana privea totul uluită.
— Nu-mi vine să cred.
— Nici mie.
Ioana închise dosarul.
— Dar mă bucur că am venit.
Pentru prima dată în ziua aceea, soacra păru cu adevărat emoționată.
— Dacă nu apăreai azi…
Nu își termină propoziția.
